10% din pacienţii cu hepatită C din Europa sunt români

Posted on 3 Februarie 2017

0


apah-romaniaAPAH-RO: Prevenţia şi accesul la tratament reprezintă urgenţe pentru România în lupta cu hepatita

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a organizat o dezbatere privind implementarea unui Plan strategic pentru combaterea hepatitelor virale în România pentru cei peste 1.400.000 de români care se estimează că ar fi afectați de virusurile hepatitice  virale B, C sau B plus Delta.  Discuţiile au avut ca punct de pornire ultimul studiu Hep-CORE, realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA).

Raportul Hep-CORE[1], lansat pe 20 decembrie 2016, la Berlin, evidenţiază modul în care ţările membre ELPA (27) urmează recomandările internaţionale privind bunele practici în ceea ce priveşte hepatitele virale – răspunsul naţional, gradul de conştientizare la nivel public, monitorizarea bolii şi colectarea datelor, prevenţie, testare şi diagnostic, evaluare clinică, tratament.

Printre vorbitori s-au numărat: Achim Kautz, consilier pe politici de sănătate al ELPA şi unul dintre iniţiatorii Strategiei pe Hepatite implementată de curând în Germania; Julio Burman, liderul organizaţiei Pacienţilor cu Boli de Ficat din Israel, specialist cu o largă experienţă în implementarea unor proiecte pe hepatită în ţara sa şi în ţări din America de Sud; Homie Razavi, director al Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area); Andrei Băiceanu, consultant ştiinţific APAH-RO şi ELPA; Marinela Debu, preşedinte APAH-RO şi vicepreşedinte ELPA.

În România, se estimeaza ca aproximativ 800.000 de persoane au hepatită cronică B, iar 600.000 de persoane au hepatită cronică C. Hep-CORE este util în creionarea zonelor pe care trebuie să le acoperim pentru a răspunde problemei hepatitelor virale. Avem nevoie de programe de screening şi prevenţie, de acces la tratament şi monitorizare. Deşi aproximativ 6000 de pacienţi cu hepatită cronică virală de tip C au beneficiat de tratamentul fără-interferon în 2016, accesul în program a fost disponibil doar pentru pacienții cu ciroză. Accesul la tratament trebuie să fie nediscriminatoriu, indiferent de stadiile de fibroză ale bolii hepatice. În acest an, APAH-RO şi-a propus să aibă discuţii aprofundate cu principalii responsabili în implementarea politicilor din sănătate – Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, parlamentari, medici, astfel încât să putem agrea asupra unui Plan Strategic privind Hepatitele Virale”, a declarat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.

Potrivit studiului Hep-CORE:

  • 52% dintre cei intervievaţi la nivel european (25) şi din ţările din bazinul mediteranean (2) au arătat că ţările lor nu au strategii naţionale privind hepatitele virale (B şi C), contrar recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
  • Doar trei dintre aceste ţări au acces, fără restricţii, la tratament de ultimă-generaţie, pentru hepatita C
  • 17 ţări (63%) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei B
  • 15 ţări (56%) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei C
  • 10 ţări (37%) nu au locaţii de testare sau screening în afara spitalelor pentru populaţie generale
  • 12 ţări (44%) nu au locaţii de testare sau screening în afara spitalelor care oferă servicii de testare şi screening pentru populaţia aflată la risc

România are una dintre cele mai ridicate rate privind numărul celor cu hepatită virală C, însă rata de diagnosticare şi tratament este una dintre cele mai mici. Lipsa programelor de screning şi întârzierea accesului la tratament se traduce printr-o povară financiară la nivelul bugetelor naţionale alocate sănătăţii, din cauza complicaţiilor pe care ajung să le dezvolte pacienţii”, a arătat Homie Razavi, directorul Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area).

România ocupă locul 1 în Europa, ca număr total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În România sunt aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.

În completarea Strategiei globale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, capitolul privind hepatitele virale, Hep-CORE evidenţiază acţiunile necesare la nivelul Europei. Este o analiză cuprinzătoare privind actualele politici la nivel naţional, subliniind problemele care trebuie rezolvate. Consider că problema hepatitei virale C poate fi rezolvată, în beneficiul pacienţilor şi a Guvernelor naţionale, prin implementarea de politici pe termen mediu şi lung care să aibă ca acţiuni de bază programe de screening şi acces la terapii de ultimă generaţie”, a declarat Achim Kautz, consilier pe politici de sănătate al ELPA.

Julio Burdman, liderul organizaţiei Pacienţilor cu Boli de Ficat din Israel, a adăugat că ,,în calitate de fost pacient cu hepatită virală C, tratat cu interferon, poate spune că este dificil să treci prin toţi paşii tratamentului. Acum, există opţiunea tratamentului fără interferon, însă numărul pacienţilor care au acces la acest tip de tratament este limitat din cauza costurilor ridicate. Cu toate acestea, ar trebui să existe un efort comun din partea tuturor celor implicaţi – medici, asociaţii de pacienţi, politicieni şi jurnalişti, pentru a dezvolta şi implementa planuri strategice de acţiune menite să elimine această boală silenţioasă”.

Conform unui studiu naţional realizat în perioada 2006 – 2008, de o echipă de medici de la Centrul de Hepatologie şi Gastroenterologie al Institutului Clinic Fundeni, sub coordonarea Prof. Dr. Liana Gheorghe, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, prevalenţa infecţiei cu virusul hepatitei C în acea perioadă în ţara noastră era de 3,23%. Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

Andrei Băiceanu, consultantul ştiinţific APAH-RO şi ELPA a menţionat că „rezultatele studiului Hep-CORE arată că deşi Strategia Naţională privind Sănătatea atinge subiectul hepatitelor virale B şi C, România mai are un drum lung de parcurs în ceea ce priveşte implementarea politicilor în acest domeniu. României îi lipseşte un program coerent de screening, mulţi pacienţi fiind diagnosticaţi într-o fază avansată a bolii.”

În elaborarea studiului Hep-CORE au fost analizate următoarele ţări: Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Macedonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie.

[1] http://www.elpa-info.org/tl_files/elpa_news/elpa/2016/Hep-CORE_full_report_21Dec2016_Final.pdf

Anunțuri
Posted in: SANATATE