EDITORIAL: Vorbele mari adună voturi. Faptele mici schimbă inimi!

Posted on 11 Februarie 2012

0


Asistăm la propagarea rapidă a revoltelor populare în marile metropole ale lumii. Parcă omenirea face bilanţul ultimilor 100 de ani şi se pregăteşte să intervină acolo unde „somnul raţiunii/naţiunii” a permis apariţia unor monştri şi disfuncţii în sistemul democratic. În acest secol am câştigat totul şi suntem pe cale să pierdem totul pe o singură carte. De ce ne prăbuşim tocmai acum? Ce mai putem face? Protestele înseamnă anarhie? Avem voie să protestăm? Ne pierdem locurile de muncă? Ce drepturi mai avem? Dreptul la viaţă este un drept?

Ce am câştigat/pierdut până acum? Recunoaşterea/limitarea libertăţilor şi drepturilor individuale, revoluţia/dispariţia industrială, condamnarea/ordonarea crimelor împotriva umanităţii, îmbunătăţirea/înrăutăţirea vieţii zilnice, accesul/limitarea la serviciile de sănătate, creşterea/scăderea nivelului de educaţie, accelerarea/stagnarea descoperirilor ştiinţifice, apariţia/dispariţia mass-media, naşterea/moartea opiniei publice, sprijinirea/abandonarea populaţiilor sărace, dispariţia/apariţia regimurilor totalitariste, deschiderea/închiderea circulaţiei peste graniţe, împăcarea/dezbinarea culturilor şi credinţelor, acceptarea/respingerea valorilor umane universale, apariţia/dispariţia unei limbi de circulaţie mondială, libertatea/protecţionismul schimburilor comerciale, dezvoltarea/interzicerea tehnologiei şi a comunicaţiilor, explozia/cenzura Internetului… Şi mai avem ceva – Şansa/Neşansa ca fiecare dintre noi să poată schimba lumea, să o îmbunătăţească în fiecare clipă acolo unde trăieşte. …Într-o zi, toate acestea ar putea apărea/dispărea brusc, ca un vis frumos/urât, greu de povestit generaţiilor viitoare.

În paralel, începem să înţelegem că resursele sunt din ce în ce mai puţine, iar noi suntem din ce în ce mai mulţi, cu nevoi din ce în ce mai diverse. Mai realizăm că dacă ieri a fost rău, mâine ar putea să fie şi mai rău. Dacă vom continua să ne furăm căciula, doar o parte dintre noi va mai supravieţui în viitorul apropiat. În timp ce unii luptă împotriva poluării, alţii se înarmează. În timp ce unii împart puţinul lor, alţii vor să adune şi mai mult. În timp ce unii luptă pentru libertate, alţii inventează noi forme de sclavie. Istoria ne arată că marile civilizaţii au dispărut pe rând, iar cele mai înalte idealuri au fost înmormântate de foame. Producţia de armament începe să crească abia atunci când producţia alimentară începe să scadă. Ecuaţia este înfiorător de simplă! Din acest motiv, omenirea va trăi mereu cu sabia deasupra capului – cel de-al treilea, inevitabilul şi ultimul război mondial, cel care va trimite omenirea înapoi la Anul Zero.    CONTINUARE

Anunțuri
Posted in: SOCIAL